Sun 17 May, 2009
Sînt de acord cu concluziile Luizei din ultima Enţiclopedie.
………………….. (vă las s-o citiţi în linişte) ………………………
Într-adevăr, tramvaiele sînt nedreptăţite faţă de celelalte mijloace de transport. Bicicleta e cîntată de domnul Marcel Tolcea. Avem atîtea poeme cu automobile, cu trenuri, cu avioane. Avem poemele de metrou ale oulipienilor. Cu tramvaie nu prea avem! Situaţia e intolerabilă. Il y a urgence. Susţin, aşadar, cererea Luizei: literatura trebuie reînnoită cu specia “poemului de tramvai”.
Pe capul nostru trece un tramvai / În ce staţie opreşte-acest tramvai? (un refren din Simona Popescu, Juventus)
Tramvaiul de sîmbăta asta s-a oprit deocamdată în staţiile SkyRain, Zum, Hunopolis, Blog de cărţi, Masa_pustie, O carte într-o frază, …
Eu vă invit să urcaţi într-un poem-tramvai din Cîntecele de trecut strada ale domnului Florin Iaru (reeditate recent de Liternet, ce bucurie!).
O pisică într-un magazin de pălării
- Unde mergi? m-a întrebat. Acolo?
- Acolo!
- Liber - mi-a spus şi a rîs - dar
nu merită graba.
Cine urcă urcă degeaba.
Şi am cerut cu vocea scîrţîită
somn legănat de cîţiva bani
Şi taxatoarea s-a tăiat în două
cu o oboseală de cîţiva ani
Şi elastică, partea stîngă a adormit
fără exclamaţie
pe masa sticlei de operaţie
Iar partea dreaptă şi-a păstrat demnitatea
Şi ochiul drept a boţit lumina-calina
şi jumătatea dreaptă a gurii
a bîlbîit îndelung
enunţul scris cu cîţiva bani mai jos:
„poooftiiim… pooooftim…
cearcă-ţi încearcă-ţi puterile
cît te-om duce, reduce
în tramvaiul nostru frumos”.
Şi noaptea era un val calm
şi tramvaiul era un val calm.
Ah, ce departe ne-a dus un vis
cu electricitate
sau un gînd enervant
tăios ca un debutant
într-o operaţie capitală.
Ah, ce departe ne-a dus senzaţia aceea capitală
cu vagoanele înflorate, toate
numai răsaduri
begonii, agave
larmă chiot luminaţie
cu zdravţe cu hip-hip cu ave
cu toate simţurile zdrenţuite
bolnave de noaptea aceea capitală.
- Unde mergeţi - a întrebat - încolo?
- Încolo, drăguţo - am strigat.
- Liber - a rîs - dar v-am zis -
nu merită graba!
Şi ferestrele făceau ape şi scaunele se înmulţeau
prin sciziparitate şi o pisică într-un magazin
de pălării ne-a zis:
- Mergeţi cu bine, feţii mei!
şi tramvaiul se lungea ca un acordeon
şi luminà tot cerul morţile şi gunoierul
şi gheţarii aruncau cu forme mici de gheaţă artificială
să ne fie pomina bună
iar ea dormea înainte pe masa de sticlă
cu banii în mînă…
- Femeie - a strigat vatmanul, tîmp,
strîns cu uşa în relaţia spaţiu-timp
ce faci
unde pleci
unde-aţi plecat
staţi
staţi cum vă zic
nu mă daţi jos.
- Hei - fato!
Deschide -
a strigat alergînd
- Femeie! Deschide ochii!
Dar tramvaiul îşi ducea înecaţii în larg
ca un val calm
iar el mai alerga după tramvai
întîrziat adormit mort
- Unde fugi? l-a întrebat Strada Mare.
- După ei fug, Stradă Mare!
- Liber a rîs ea dar nu merită graba
cine fuge se duce degeaba.
P.S. V-ar plăcea să încercăm nişte PDS-uri à contraintes - PDS-uri pe o temă aleasă de unul dintre noi, pe rînd? De pildă: PDS-uri despre primăvară, PDS-uri cu maci, PDS-uri cu cafea, PDS-uri despre dunga de la pantaloni, PDS-uri cu stropitori, PDS-uri cu grivei şi, evident, PDS-uri cu animale care de departe par muşte. Ar putea fi foarte interesant, de exemplu, să aflăm ce alţi poeţi, în afară de domnul Emil Brumaru, au cîntat stropitoarea.
luiza says:
ce năzbâtie ai făcut (”năzbâtia” e de la adela greceanu) cu poemele astea de tramvai! al lui iaru îmi place mult, cu taxatoare care s-a tăiat în două și cu tramvaiul acordeon și cu pisica din magazinul de pălării
mulțumesc.
iar pds-uri à thème putem face o dată pe lună, ca să nu ne epuizăm prea tare întorcând periodic biblioteca cu fundu-s sus. fiecare din noi ar putea avea responsabilitatea câte unei teme. tu, de exemplu, tocmai ai devenit Taxatorul de poeme (ceea ce e la fel de important cu a fi comandor sau a primi steaua româniei).
Adina says:
De-acord cu PDS-uri à contraintes, dar sa primim tema din timp
Fu dificil cu tramvaiul acesta.
Alexandru says:
@Luiza: Editorialul Adelei Greceanu mi-a adus aminte de o colegă de la şcoala generală, Angela - fiind ea mai preţioasă, scria, într-un comentariu la română, că Goe ”efectua năzbîtii”, nu că le făcea purşisimplu.
”Taxator de poeme” e cea mai importantă distincţie pe care am primit-o în viaţa mea, mulţumesc. Ţi-am făcut un abonament gratuit pe toate liniile tramvaielor-poeme
Da, pds-uri à thème o dată pe lună mi se pare de-ajuns, că nu-mi plac constrîngerile chiar aşa de mult
@Adina: Mulţumesc mult pentru tramvaiul de la tine. Am îndrăznit să-ţi scriu cam tîrziu, într-adevăr. Dar eram sigur că o să găseşti tu ceva şi chiar mă gîndisem la Apollinaire (sau oi fi visat eu?). Data viitoare o să ştim mai din timp tema pds-ului.
Adina says:
@Alexandru - Sa vedem ce tema dificila va alege urmatorul coordonator. Sper doar ca nu va fi vorba de poezii despre ricşe
Alexandru says:
@Adina: Nu, sîmbăta viitoare cred că o să mai mergem şi pe jos
. Chiar, trebuie să desemnăm coordonatorul PDS-urilor cu temă pentru luna viitoare - s-o lăsăm pe Luiza să aleagă, că ea a fost cu ideea.
zum says:
domnule Taxator de poeme, mie imi place ideea pds-ului tematic o data pe luna, dar sper sa nu fie foarte stricta chestiunea. adica daca cineva nu poate intr-o saptamana anume nu primeste vreun cartonas galben, nu?
Alexandru says:
Zum: Asta ar mai lipsi - să fim stricţi şi pe bloguri : )
Cît despre cartonaşele galbele, hm, nu ştiu ce să zic. Depinde de Luiza. Dacă promiţi solemn că o să respecţi opiniile autorizate cînd scrii despre o carte şi, mai ales, dacă renunţi la atitudinile condamnabile faţă de marii scriitori, poate scapi. Altfel, ai roşu direct, ca Zidane